Să gust din mierea florilor de rai
Iar în argintul nopților cu stele
Să stingi tristețea dorurilor mele!
Să mă păstrezi la piept, cât aș fi vrut!
Ca într-un cuib din care m-am pierdut
Să-mi regăsesc în tine alinarea,
Oriunde-aș fi să îți aud chemarea!
Iar glasul tău să-mi fie mângâiere
Și răsuflarea dulce adiere,
Să mă alinți cu sărutarea ta,
Cât aș fi vrut! Și cât de mult aș vrea
Să mă topesc în mâna ta fierbinte,
Să ne-nțelegem fără de cuvinte
Iar în adâncul dragostei genuni
Să ne lăsăm cuprinși ca doi nebuni!
Cât aș fi vrut cu mine să mai stai,
Să gust din mierea florilor de rai,
Să nu-ți mai caut în zadar privirea!
Cât aș fi vrut să nu ucizi iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa un comentariu